marți, 11 august 2009

Juma' de zi






Vineri noapte, aproape sambata dimineata am reusit sa ajungem in India. Am mers cu avionul de cam 10 ore si am facut escala in Amsterdam 2 ore jumate. Super aeroport la Amsterdam. Au pana si un mic muzeu cu opere originale ale unor pictori olandezi. Plus ca e imens si in doua ore si ceva cat am stat acolo nu am avut deloc timp sa ne plictisim.
Dupa ce am stat la o ditamai coada la imbarcare, pentru ca avionul spre Delhi era absolut imens, am descoperit ca pe langa faptul ca era cat o balena era si foarte bine echipat - fiecare scaun dotat cu un ecran si o telecomanda. Pe monitor puteai sa iti alegi sa asculti muzica sau sa vezi filme (multe si destul de noi) si chiar sa te joci diverse.
Am aterizat in Delhi in jur de miezul noptii si din motive de siguranta si de paranoia din capul meu a trebuit sa asteptam sa se faca lumina afara ca sa plecam spre terminalul de unde urma sa luam autobuzul spre Chandigarh. Am descoperit cu ocazia asta ca marele aeroprt international Indira Gandhi e doar cu putin mai mare decat Baneasa noastra si ca nu prea avem ce sa facem altceva decat sa incercam sa dormim. Dupa nemaiterminate permutari intre bagaje, maini, picioare si scaunul
aferent am reusit sa gasesc o pozitie in care am dormit cam 30 de minute. Intre timp am schimbat ceva bani, bineinteles in aeroport, pentru ca moneda indiana nu poate fi gasita in afara tarii. Prilej cu care ne-am luat si prima teapa din India platind un comision de vreo 600 de rupii pentru 10000 schimbate la vestita banca Thomas Cook.

Intre timp s-a facut 5 00 asa ca ne-am miscat cu tot cu bagaje spre o firma de taxi pre-platita din aeroport. Normal, cand sa spunem lui nenea de acolo unde vrem sa ajungem, am descoperit ca am pierdut hartia cu adresa autogarii. Inca 10 minute in care ne-am chinuit sa gasim adresa in ghidul despre India pe care l-am cumparat din Romania. Macar astia au fost 100 de RON cheltuiti destept.

Am gasit adresa, am platit, am luat chitanta, am tras aer in piept si am dat sa iesim din aeroport pe una din cele doua usi ale sale. Imediat dupa ce se deschid usile aeroportului te loveste o caldura si o umezeala infernala (cu toate cele 5 ore ale diminetii) plus cam 100 de indieni galagiosi ingesuiti toti pe 20 de metrii patrati langa iesire toti inc
ercand sa iti ofere o varianta cat mai "avantajoasa" de hotel/taxi. Avantajoasa e intotdeuna doar pentru ei. Taxiurile preplatite sunt singura varianta prin care nu o sa fii usurat de un sfert din banii pe care ii ai in portofel in prima zi in Delhi.

Ne-am urcat in taxi. O masina care mie ne-a placut super mult. E ceva gen masinile pe care le vezi in pozele din Havana, numai ca era fabricata acum 30-40 de ani in india. President parca o chema. In taxi am descoperit cum miros indienii a transpiratie. Si cum conduc indienii. De mirosit miros a condimente. Ceva care aduce a miros de curry gatit. cand am urcat in masina am crezut ca era doar miros de condimente. Cand am trecut pe langa oameni foarte saraci si am vazut ca au acelasi miros, am tras concluzia de care am povestit. Partea buna e ca mirosul nu ma deranjeaza absolut deloc, pot sa spun chiar ca imi place.
Despre cum conduc indienii, am citit si m-am convins sambata dimineata. Cand vor sa depaseasca - claxoneaza; cand vor sa intre in intersectie - claxoneaza; cand se apropie de vreo masina - claxoneaza. Claxoneaza mai tot timpul. Nu exista alte semne de circulatie in afara de cateva zebre - pe care oricum nu le baga nimeni in seama- si
de cateva stopuri - foarte putine. In rest, prioritatea tine de cine e mai tupeist cand intra in intersectie si de cine are goarna la claxon mai mare. Rezultatul? Senzatia ca toti soferii de ricsa care trec pe langa masina in care esti o sa ramana fara picioare/cap, ca toate masinile care vin din sens opus o sa intre in tine sau ca la urmatoarea intersectie o sa se termine cursa. in mod inexplicabil, am ajuns intregi la destinatie. Si noi si probabil si cei care au trecut pe langa noi in trafic.

Autogara pe care o vroiam noi s-a dovedit a fi in cealalta parte a orasului, asa ca am vazut o particica din Delhi pe drum. Acum nu stiu daca soferul a vrut sa ne impresioneze si a condus numai prin zonele bune ale orasului, dar eu am vazut o gramada de parcuri si gradini absolut superb ingrijite. Nu am vazut nici un petic de iarba care sa nu fie tuns. Soselele pe care am fost noi nu prea aveau gropi. singurul obiectiv turistic pe langa care am trecut a fost Fortul Rosu. Am vazut doar parti din
Zidul lui - super mare, super frumos si bineinteles super rosu.

Si Stop cu imaginea frumoasa despre Delhi. Am ajuns in autogara. Haos total. Autobuze mai vechi si mai terminate decat orice ati vazut la capitolul asta in Romania care plecau din minut in minut pe singura poarta a autogarii. Oameni care urlau destinatii si incercau sa te convinga sa te urci in autobuzele lor. o mare de ziare pe care niste tipi ca vai de ei le puneam pe biciclete in maldare verticale mai mari decat mijlocul de transport pe doua roti pe care il pedalau. Caini. Gunoaie. Sobolani (da, chiar am vazut). Si multi multi oameni inchisi
la culoare care strigau si misunau de colo colo. Daca eram in Romania ma panicam si faceam stanga imprejur in doua minute. Doar ca in sinea mea ma asteptam la asa ceva plus ca stiam din ce mi s-a spus ca indienii nu sunt violenti. Cel putin cu strainii. Ce incerca sa faca este numai sa te pacaleasca in asa fel incat sa le dai multi mai multi bani decat serviciul pe care ti l-au facut e "cotat pe piata". Dupa ce am asteptat-o pe Cati sa fumeze prima tigara pe taram indian stand pe o bordura in autogara, cu bagajele in fata si acompaniati de un tip care s-a uitat fix la noi timp de 5 minute, ne-am "aventurat cu avant" mai adanc in autogara.


PAUZA - va spun de ce mai tarziu.



























Un comentariu:

  1. Misto ca ai facut blog ma bloggere. Dc nu ai pus si u poze cu sobolani ? K stiu pe cineva care ar fii vrut sa-i vada :)).

    RăspundețiȘtergere